Astăzi mi-am lăsat iarna la poarta Raiului
şi-am intrat
„nu sta mult!”, mi-ai strigat
şi-ai pornit marele ceasornic al vieţii
„în Rai este vară”- am gândit
şi-mi auzeam minutele cum se lungesc,
cum trosnesc din secundele lor topite.
„Raiul e mic pentru noi…” am oftat.
dedesubt îmi topeai zăpada,
zăpada iernii mele lăsată la poarta Raiului…
mi s-a făcut dor…
de crudul alb al iernilor noastre,
de tine
Şi-am coborât
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
radacini

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu